Latest Entries »

Ambrosini Marco

Ambrosini Marco

” Luati bunul-simt drept lege, desi pana la el

Alunecos e drumul si-i greu de mers spre tel.”

(Boileau, Arta poetica)

Ramuri

De sub soare am vazut cum creste uneori muzica.

O muzica care plange lumea, de parc-ar fi graiul unor zei prea mici.

Tot de sub soare ma lovesc ramuri de copac ofilit, cuiburi si ciori parasite

E un vis, si vis parca nu-i. Acolo, printre ramuri am pierit.

asta nu-s

pierdut, parca,

imi caut locul aici

intre straini..

si strain mi-s si eu,

strain tare;

de-mi bate inima

si tulbure-mi

clocote sangele

de parca nu-s.

care gand ii al meu?

si care trecator strain?,

la portile sufletului

se joaca v-ati ascunselea;

asta-s eu, asta nu-s…

****

http://aforisme-nona.blogspot.com/

http://aforisme-nona.blogspot.com/

alina

Alina,
N-are ochii cer,
Nu-i zana din povesti.
Intre coastele ei se nasc,
doar dureri.

Alina e visatoare
Vrea sa invete sa zboare
Soarele sa-i gadile talpile,
Alina nu stie,
zambetul nu doare.

Alina, fata blanda
Ce vrei tu sa faci, oare?

imi canta ochii a jale
cand ma uit la tine,
de un deceniu te privesc,
icoana mortii mele
chin si amar,
cucuta si pelin.
las negrul sa curga spre tine
sunt rau si plin si nu e dragoste ,
doar cosmar ce vine
nebun si sidefiu, in mine.

pe-al meu suflet, pictata esti
razand in planset, putin violet,
tu, icoana mortii mele
regina  mea-  sfarsitul
o clipa sa-mi intorc privirea
lasa-ma…

sa vad ca este cer,
sa  vad ca sunt si eu sub el.

mi-au spus ca tacerea e doar spatiu intre  cuvinte.

cand  tacerea e momentul  ala, in care te ating

si nu aud cum tipa pamantul: “pacat, ce pacat!”

tacerea mai este cand astept calm sa ma iubesti

si  fericirea striga dupa noi: “nu mai stau!”

si atunci tot tacere este.

doi nebuni  ce stiu:

prabusirea e un zbor,

noi zburam in jos

si nu e zgomot in cadere.

un sange intins,

unul,  noi o sa fim.

nu va fie tema, nu fiti tristi

in flori o sa rasarim.

tacerea e  cand ploua peste flori

nimic nu e de spus

totul demult e uitat, tare demult

si tacere este.

by William-Adolphe Bouguereau

Dante And Virgil In Hell

„Lasciate ogni speranza, voi ch’entrate.”

  • All hope abandon, ye who enter in.

Qui si convien lasciare ogne sospetto;
ogne viltà convien che qui sia morta.

  • Here one must leave behind all hesitation;
    here every cowardice must meet its death.

Caccianli i ciel per non esser men belli,
né lo profondo inferno li riceve,
ch’alcuna gloria i rei avrebber d’elli.

  • Heaven, to keep its beauty,
    cast them out, but even Hell itself would not receive them
    for fear the wicked there might glory over them.